Sâmbătă, 13.05.2017, elevii și profesorii Liceului Greco-Catolic „Iuliu Maniu”, coordonați de pr. Cristian Tiseliță, au pornit în călătorie spre Sight, pentru a participa la Sfânta Liturghie închinată Episcopilor martiri care s-au stins în închisoarea din localitate. Slujba a fost oficiată de E.S. Miguel Maury Buendia, Nunțiu Apostolic la București, de Mons. Jean-Louis Bruguès, Arhivist și Bibliotecar al Sfintei Biserici Romane, alături de Episcopii greco-catolici din țara noastră, printre care s-a aflat și P.S. Virgil Bercea. „Cimitirul Săracilor”, aflat în vecinătatea locului în care an de an sunt comemorați Episcopii ce au suportat ororile comuniste, este locul în care au fost înmormântate trupurile celor exterminați în închisoare. Harta României realizată din gardul viu ce împrejmuiește locul și troițele ridicate în memoria deținuților aruncați în groapa comună simbolizează patriotismul și credința pentru care cei aflați sub glia înverzită și-au dat viața. Poveștile tragice ale Episcopilor martiri, Valeriu Traian Frențiu, Ioan Suciu, Tit Liviu Chinezu și Anton Durcovici, au fost descoperite de elevii noștri la „Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței” din Sighet. Pereții reci ai fostei închisori au fost acoperiți cu chipurile și numele deținuților ce i-au trecut pragul. Printre cei 7.348 de deținuți care au murit în această închisoare, s-a numărat și patronul spiritual al liceului nostru, marele om politic Iuliu Maniu. El a fost condamnat la închisoare pe viață. Chiar dacă întunericul închisorii a fost spulberat de lumina adevărului, tragediile din trecut regăsite pe ziduri ori transmise încifrat, prin Codul Morse, cutremură orice vizitator, deoarece depășesc puterea imaginației. Versurile lui Radu Gyr s-au născut în această închisoare. În timpul ispășirii pedepsei, poetul a alinat durerea confraților săi, cărora le-a transmis versurile poemelor prin intermediul Codului Morse. Cu toții ne regăsim în tulburătoare poezie N-ai dezmierda, semnată de Radu Gyr: N-ai dezmierda, de n-ai ști să blestemi, Surâd numai acei care suspină. Azi n-ai iubi, de n-ar fi fost să gemi, De n-ai fi plâns, n-ai duce-n ochi lumină. Și dacă singur rana nu-ți legai, Cu mâna ta n-ai unge răni străine. N-ai jindui după frânturi de rai, De n-ai purta un strop de iad în tine. Că nu te-nalți din praf, dacă nu cazi Cu fruntea jos, în pulberea amară; Și dacă-nvii în cântecul de azi, E că mureai în lacrima de-aseară. Tudor Gheorghe a închinat un întreg concert martirilor din închisorile comuniste, Cu Isus în celulă, dând poemelor lui Radu Gyr o frumoasă linie melodică. Poezia de mai sus și concertul le puteți audia aici: https://www.youtube.com/watch?v=urr3Ye-YsiI https://www.youtube.com/watch?v=pMGq_JUoP5Y . Complexul statuar din curtea muzeului înfățișează deținuți înainte de execuție, iar pereții de marmură oglindesc numele tuturor deținuților morți: de la copii de 6 ani, la femei și bărbați de diferite vârste. Toți cei sacrificați în Închisoarea Sighet s-au jertfit pentru ca urmașii lor să se nască într-o lume mai bună, o lume în care omul să nu fie judecat după credința pe care o are, lumea de care ne bucurăm noi astăzi. „Cimitirul Săracilor” și închisoarea au fost sfințite de trupurile martirilor și de sângele lor nevinovat. În drumul lor spre casă, elevii au vizitat Mănăstirea Peri, situată la hotarul localității Săpânța. Turla de lemn a acesteia, având o înălțime de 78 de metri, este considerată cea mai înaltă din Europa. Lucrată în stil maramureșan, ea este împodobită cu simboluri populare românești, precum: rombul, crucea, roata, coloana spiralată „“ însemne ale infinitului și ale legăturii dintre cer și pământ. Vremea potrivnică nu a permis decât o scurtă vizită la „Cimitirului Vesel” din Săpânța, unde elevii au descoperit poveștile sătenilor înmormântați. Dacă în drumul spre Sighet s-au rostit rugăciuni, drumul spre Oradea a fost parcurs într-o atmosferă specifică anilor ’80-’90, elevii cântând melodii din repertoriul lui Dan Spătaru, Corinei Chiriac, celebrul cântec „Ani de liceu”, urmate de o serie de cântece patriotice. A rămas stabilit: ne vom revedea la anul! Prof. Ioana Sarca