Selectează o Pagină

                                                                                                                  Numele-ţi sfinţit de stele

                                                                                                                  A eternizat cuvântul,

                                                                                                                  Mările te-aduc şi ele

                                                                                                                  Azi, înseninând pământul.

                                                                                                                 Dacă cerul lăcrimează

                                                                                                                 Şi te-mbracă-n veşnicie

                                                                                                                Tu de-a pururi ne veghează

                                                                                                                Lăcrimând cu poezie.

                                                                                                               (Alexandra Mihalache, Glossa veșniciei)

 

Ziua Culturii Naționale a fost marcată pentru prima dată la 15 Ianuarie 2011. Data la care se sărbătorește această zi este data nașterii poetului național al românilor, Mihai Eminescu (1850-1889), despre care poetul Tudor Arghezi spunea „Fiind foarte român, Eminescu e universal.”, iar  istoricul Nicolae Iorga îl numea „expresia integrală a sufletului românesc”.

În fiecare an, elevii Liceului Greco-Catolic Iuliu Maniu au marcat această zi prin activități ce au adus mai aproape de suflet gândirea și creațiile literară, filosofică, plastică, științifică ale înaintașilor noștri, atât în încinta liceului, cât și în afara acestuia.

Astfel, Ziua Culturii Naționale ne-a strâns de dimineață la statuia lui Mihai Eminescu din Piațeta Independenței, unde, la inițiativa Oradea Heritage și cu sprijinul Consiliului Judeţean Bihor, al Primăriei Oradea și al Universității din Oradea, mai mulți oameni de cultură ai municipiului nostru au subliniat importanța prețuirii patrimoniului românesc. Discursurile susținute de reprezentanții Facultății de Litere – conferențiar universitar dr. Veronica Buciuman, decan și lector universitar dr. Anca Tomoioagă, specialist eminescolog –, recitalul de poezie al domnișoarei Janna Murășan – studentă a Facultății de Litere –, discursul directorului Muzeului Memorial Iosif Vulcan – dr. Ioan F. Pop – și cântecele inspirate de opera Luceafărului nostru, însuflețite de Alexandrina, Iuliana și Florian Chelu – Rock Filarmonica Oradea, au încălzit sufletele tuturor celor prezenți. Consiliul Școlar al Elevilor Iuliu Maniu, coordonat de doamnele prof. Emanuela Țiț și Ioana Sarca, elevii clasei a IV-a B împreună cu doamnele învățătoare Lorenia Nedeianu și Florina Bâte, alături de doamna director, prof. Bianca Fernea, și de P.S. Virgil Bercea, Episcop greco-catolic de Oradea, au depus, în semn de profundă recunoștință, flori la picioarele Luceafărului poeziei românești.

Tot în prima parte a zilei, în Sala festivă a școlii, elevi îndrumați de doamnele prof. Mihaela Danciu, Emilia Haș și Alina Broizan și sprijiniți de domnișoara informatician Alexandra Ciarnău au sărbătorit această zi prin recunoașterea și recunoștința față de geniul poporului nostru, reflectat în tot ce înseamnă creația populară: literatură, port, pictură, sculptură. Momentul artistic a reunit poeziile, doinele și baladele marilor scriitori ai poporului nostru: Mihai Eminescu, Octavian Goga, Dimitrie Bolintineanu, Lucian Blaga și Nichifor Crainic. La final, Dragoș-Bogdan Ardelean, președintele Consiliului Școlar al Elevilor Iuliu Maniu, a adresat un îndemn generațiilor actuale: „Dragi colegi, uitarea este moarte, așa că haideți să nu ne uităm vreodată rădăcinile și cultura noastră românească!”. Activitatea a fost surprinsă în detaliu în articolul postat pe site-ul Episcopiei Greco-Catolice: https://www.egco.ro/2025/01/15/ziua-culturii-nationale-zi-a-recunoasterii-si-recunostintei-fata-de-geniul-poporului-roman/?fbclid=IwY2xjawH-KUZleHRuA2FlbQIxMQABHccnKiwGRJfsfzAkuvrtQWVQh3L8ukWqN3qQkJhnHotyehFCe_rE0y4fVA_aem_5XCh-P9NjjXcKbsLNq9KAQ .

Aniversarea lui Eminescu ne-a scos din bibliotecă în 15 Ianuarie și ne-a purtat vocile pe holurile școlii prin intermediul radioului. La microfonul de la Greco FM, în fiecare pauză, versurile marilor noștri poeți au curs prin glasurile curate ale elevilor. Chiar dacă elevii nu au fost văzuți, ci doar auziți, au învățat să trateze cu respect și seriozitate orice acțiune, mică sau mare, aleg să facă. Doamna bibliotecar Carmen Popa și profesoarele de Limba și literatura română le mulțumesc tuturor elevilor care au transmis, prin intermediul poemelor recitate, emoție și bucurie, poezie și dor, tuturor celor prezenți în liceul nostru!

Întâlnirea scriitorilor Adina Popescu, Alex Moldovan și Mircea Pricăjan cu elevii orădeni, printre care s-au numărat și tinerii noștri din clasa a VIII-a A, coordonați de doamna prof. Camelia Bocor, a fost posibilă prin frumoasa colaborare a Revistei de cultură Familia, a Bibliotecii Județene Gheorghe Șincai Bihor și a Teatrului Regina Maria, locul în care dialogul dintre elevii prezenți și autori a devenit posibil.

Conferința Contemporaneitatea lui Eminescu la 175 de ani de la nașterea geniului poeziei românești, desfășurată la Muzeul Memorial Iosif Vulcan și susținută de domnul Ioan F. Pop, custodele muzeului, a dezvăluit noi perspective asupra operei eminesciene. Cei prezenți la eveniment, printre care s-au numărat Preasfințitul Virgil și doamna Ioana Sarca, profesor de Limba și literatura română, au discutat despre imaginea de acum a marelui poet, despre felul în care îl privesc elevii și despre prețuirea pe care continuă să i-o aducă scriitorii zilelor noastre, valorificându-l în operele lor.

Recitalul Sara pe deal. Regândind Luceafărul, susținut de domnul Eugen Țugulea, alături de Corul Filarmonicii Oradea, i-a transpus pe cei prezenți în feericul și unicul univers eminescian. Publicul – format în mare parte din elevi, profesori de Limba și literatura română și bibliotecari – l-a îmbrățișat cu ropote de aplauze pe Eugen Țugulea care, timp de 70 de ani, a slujit atât de frumos cultura. În Sala Mare a Teatrului Regina Maria au fost prezenți elevi de-ai noștri premiați la olimpiadele de Limba și literatura română, alături de doamnele prof. Emilia Haș, Ioana Sarca, Patricia Capriș, de doamna bibliotecar Carmen Popa și de Preasfințitul Virgil – un mare susținător al culturii. Cu toții am admirat felul în care, la venerabila vârstă de 93 de ani, domnul Țugulea continuă să trăiască în cel mai profund mod povestea Luceafărului.

Toate aceste deosebite activități ale Liceului Greco-Catolic Iuliu Maniu dedicate Zilei Culturii Naționale au fost promovate pe pagina de Facebook a școlii, alături de materialul digital Lăstarele Culturii Naționale la 175 de ani de la nașterea Luceafărului poeziei românești (20 de minute), realizat de doamna prof. Ioana Sarca: https://fb.watch/xh1cYGeuA4/ . În acesta, elevi din clasele a VI-a A, a VI-a C, a VII-a C, a VIII-a C și a XII-a A recită versuri ale poeților români și prezintă proiecte dedicate lui Mihai Eminescu și Zilei Culturii Naționale. Vocea elevei Alexia Răduți, din clasa a VI-a C, răsună pe versurile poemului eminescian O, rămâi… . Întregul material digital face elogiul cărții, unul dintre cei mai importanți stâlpi ai culturii unui popor.

În încheierea articolului, ce ar putea fi mai potrivit de Ziua Culturii Naționale, decât un gând despre carte? Vă lăsăm mai jos un fragment ales de Zena Pop-Cohuț, din clasa a XII-a A, un elev model, care, de-a lungul timpului, a transformat cartea în pasiune și în trepte către un prezent presărat cu multe realizări frumoase:

Cartea este un obiect de mare finețe, care cuprinde în paginile sale întregi universuri, dar se rotește și în propriul său univers. Din copilărie, am rămas impresionat de versul arghezian („Carte frumoasă, cinste cui te-a scris,/ Încet gândită, gingaș cumpănită…”), iar apoi am căutat cu fervoare să pătrund cât mai adânc universul cărților. […]

Azi, calculatorul, cu toate variantele sale năucitor de noi și perisabile, pare să copleșească și să domine cartea clasică, citită la lumina veiozei sau conspectată cu grijă la birou. Chiar dacă purtăm acum cu noi biblioteci întregi, pe tablete și iPad-uri (iPhone-uri) cântărind câteva zeci de grame, avem nostalgia cărții vii, cu foi care se răsfoiesc real și nu virtual. […]

Cărțile nu vor muri niciodată din lumea noastră omenească, indiferent de forma lor, dintr-un motiv foarte simplu: fără ele ne-am pierde esența umană și am deveni obiecte sau ființe moarte. Citirea cărților, în orice formă ar fi ele scoase pe piață, este rețeta infailibilă prin care putem comunica armonios, prin care ne ferim de ignoranță și chiar de analfabetismul funcțional. […] Haideți să ne punem cărțile […] la păstrare în noi înșine și să ne străduim să fim oameni în continuare. […]

Putem spune despre carte ceea ce, așa de inspirat, s-a spus cândva despre Eminescu: „Ape vor seca din albie, și peste locul îngropării sale va răsări pădure sau cetate, și câte o stea va veșteji pe cer în depărtări”, până când – parafrazându-l pe G. Călinescu – un alt „crin de tăria parfumurilor” cărții să se ridice în lumea spiritului. Deocamdată cartea, ca și Eminescu, tronează, ne descântă și ne încântă sub orice formă, definindu-ne esența de „trestii gânditoare” (Blaise Pascal). Să ne bucurăm, așadar (Gaudeamus igitur) în tristețea noastră, să nu ne gândim la scurtimea vieții […] pământești, ci la eternitatea cuvântului scris!

(Președintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, Veghea asupra limbii române)

Catedra de Limba și literatura română