Selectează o Pagină

Liceul Greco-Catolic „Iuliu Maniu” s-a numărat printre primele școli din Oradea care au introdus colectarea selectivă a deșeurilor în unitatea de învățământ, o măsură educativă cu impact economic în sensul reducerii cheltuielilor instituției. La un an după această măsură, directorul instituției, prof. Antonia Nica, i-a invitat în școală pe membrii Asociației JCI Cluj, inițiatori ai programului „Food Waste Combat” (https://www.facebook.com/foodwastecombat/), și pe partenerii acestora, membrii clubului LEO Black Eagle Oradea, cu scopul de a-i conștientiza și mai mult pe elevi asupra importanței protejării mediului înconjurător, a propriei sănătăți, a economisirii resurselor materiale și financiare în cadrul familiei sau, în sens larg, al societății.

Astfel, vineri, 23 noiembrie 2018, la clasa a VI-a A s-a derulat o activitate din cadrul „Campaniei împotriva risipei alimentare”, coordonată de Camelia Gui și Dragoș Jurca, cu sprijinul lui Alex Trandafir, membru al clubului LEO Black Eagle Oradea și elev al Colegiului Național „Emanuil Gojdu”. Motto-ul activității a fost „Mâncarea în farfurii, nu în pubele!”.

Elevilor le-au fost prezentate diverse filmulețe și statistici legate de tema campaniei:

  1. „1/3 din producția mondială de alimente ajunge să fie aruncată la gunoi;
  2. Poluarea produsă de întreg lanțul de producție mondială de alimente contribuie o treime la schimbările de climă;
  3. În medie, în România, o persoană aruncă la gunoi 10 kg de alimente pe lună;
  4. România este pe locul 8 în Europa la risipa alimentelor;
  5. Se aruncă 2,5 milioane de tone de alimente pe an în România din cele 90 de milioane de tone în Uniunea Europeană;
  6. Cu banii cheltuiți pentru mâncarea aruncată într-un an de un român se pot face 9 plinuri de benzină;
  7. Cu mâncarea aruncată într-un an în România se poate hrăni orașul Cluj-Napoca timp de 20 de ani.”

(„Food Waste Combat”)

Elevii prezenți la activitate, împreună cu dirigintele, prof. Ioana Sarca, au făcut cunoștință cu niște legume și fructe care aveau un aspect neobișnuit, nearătând deloc atractive. Ele au fost transformate într-un smoothie delicios respectând următoarea rețetă împărtășită de Dragoș: frunze ridichi (de la o legătură), un măr, zeamă de lămâie (după gust), trei banane extra-coapte (negre), puțin ghimbir, apă plată, miere și multă dragoste. Cât a durat prepararea sucului, elevii clasei a VI-a A au studiat „Roata anotimpurilor” ce le-a înfățișat fructele și legumele celor 12 luni ale anului. De asemenea, au gustat dintr-o mare varietate de fructe oleaginoase prezentate și servite de Camelia și au mâncat farfuriile BIO până la ultima bucată.

Ca o sinteză a a informațiilor redate în cadrul activității, au fost expuse niște idei pentru reducerea risipei alimentare:

  1. „Fii creativ și folosește alimentele rămase în urma unui prânz sau cină pentru rețete noi.
  2. Evaluează corect porțiile de mâncare pe care le gătești. Se va micșora cantitatea de resturi de mâncare.
  3. Când faci cumpărături, fă-ți o listă și verifică perioada de valabilitate a produselor! Cumpărând mai multă mâncare, provoci inevitabil risipă.
  4. Evită promoțiile.
  5. Depozitează corect alimentele.
  6. Folosește metoda FIFO în frigider: «First in. First out». Setează-ți frigiderul la 5 grade (food.gov.uk).
  7. La finalul evenimentelor în care se consumă preparate gătite, oferă invitaților mâncarea rămasă. Folosește aceeași metodă și când mănânci în oraș.
  8. Cumpără și produse imperfecte. Adoptă fructele și legumele urâte.
  9. Nu arunca uleiul gătit în chiuvetă – predă-l la reciclat. (vezi Uleiosul.com, București și alte inițiative similare)
  10. Cumpără produse care sunt marcate ca fiind reciclabile. Astfel, poți contribui la reciclarea selectivă.
  11. Folosește diverse metode pentru a conserva mai mult timp mâncarea gătită. De exemplu, adaugă condimente și ulei în salată exact înainte să o consumi. Astfel, porțiile rămase pot fi consumate mei târziu.
  12. Donează mâncarea când pleci în vacanță.
  13. Congelează alimentele. Află cum se face asta corect.
  14. Alege produse organice provenite din ferme locale.
  15. Folosește compostiera pentru resturile organice și biodegradabile.
  16. Donează surplusul de hrană organizațiilor non-profit sau direct oamenilor care au nevoie de ele.”

(sugestii: http://jcicluj.ro/evită-risipă/,

din „Ghidul de consum și păstrare a alimentelor”)

Pentru a cunoaște mai bine ceea ce mănâncă, Dragoș Jurca i-a provocat pe copii să aleagă dintr-un săculeț câte o bucată de legumă și să încerce să descopere, ținând în tot acest timp ochii închiși, despre ce legumă este vorba. Efortul celor curajoși a fost răsplătit cu magneți de frigider imprimați cu „Regulile pentru păstrarea alimentelor în frigider” și cu soluții pentru reducerea risipei alimentare.

La final, elevii au oferit un feedback coordonatorilor prin scrierea pe un bilet a lucrurilor noi pe care le-au auzit și învățat în cadrul activității interactive. Camelia Gui a împărțit tuturor insignele campaniei și o mapă cuprinzând o serie de materiale pregătite de Asociația JCI Cluj pentru „Campania împotriva risipei alimentare”.

Aceeași activitate a fost derulată și la Colegiul Național „Mihai Eminescu”. În data de 24 noiembrie, a fost organizat un atelier în Cetatea Oradea, iar o zi mai târziu Sala festivă a Liceului Greco-Catolic „Iuliu Maniu” a găzduit proiecția unui documentar despre risipa alimentară.

 

Prof. Ioana Sarca