Unirea Principatelor Române 24 ianuarie 1859
Ziua de 24 ianuarie ne oferă prilejul să onorăm una dintre cele mai frumoase pagini ale istoriei noastre naționale, petrecută acum 164 de ani, Unirea Principatelor Române – Moldova și Țara Românească – într-un singur stat condus de Alexandru Ioan Cuza.
Unirea, națiunea a făcut-o, națiunea care a ales un domn pentru ambele țări, cu misiunea de a realiza Unirea, după cum relata Mihail Kogălniceanu, prim-ministrul și colaboratorul cel mai apropiat a lui Cuza.
Mica Unire de la 1859 a fost actul energic al întregii națiuni române, un act de înaltă voință politică și solidaritate națională, opera extraordinară a generației pașoptiste care a militat profund pentru unire și reforme sociale și care, într-un context extern și intern favorabil, l-a ales la data de 5 ianuarie 1859 în Moldova, iar mai apoi, la 24 ianuarie același an și în Țara Românească, pe Alexandru Ioan Cuza ca unic domn al celor două principate. Votul de la 24 ianuarie a fost o sublimă protestație în contra hotărârii acelora care au vrut să ție despărțite două ramuri ale aceluiași copac, două fiice ale aceleiași mume, după cum preciza Mihail Kogălniceanu, martor al dublei alegeri. Devenit simbol al istoriei naționale, Alexandru Ioan Cuza a legitimat, a desăvârșit și a consolidat Unirea.
Domnul ales a întărit convingerea că Unirea a fost așa cum românii au vrut-o, iar Cuza a fost între anii 1859-1866 omul epocii sale, mandatat să pună în aplicare doleanțele românilor, care au început să se afirme ca națiune și să se racordeze la spiritul european. Prin totalitatea măsurilor și a reformelor adoptate în această perioadă în plan politic, social, economic și cultural, s-au pus bazele României moderne și s-a deschis calea spre cucerirea Independenței de stat, iar ulterior, prin Marea Unire de la 1918, s-a constituit statul național unitar.
Însuflețiți de spiritul patriotic și conștienți de valoarea Micii Uniri de la 1859 în contextul vremii, pentru făurirea României Mari, elevii de gimnaziu și de liceu ai Liceului Greco-Catolic Iuliu Maniu din Oradea s-au dovedit a fi veritabili păstrători și transmițători ai unei memorii istorice vii și ai unei unități naționale nealterate, cinstind Unirea Principatelor Române și pe Domnul acesteia, printr-o serie de activități didactice închinate momentului, printre care menționăm elaborarea unor eseuri istorice, realizarea unor prezentări Power Point, compunerea de poezii și crearea unor reprezentări grafice.
Încununarea activităților s-a făcut într-un cadru festiv și în spirit românesc, când toți elevii școlii, sub atenta coordonarea a domnului directorului Aurelian Andrei Cristea și a doamnei director adjunct Rodica Mureșan, alături de profesoarele de Istorie, Mihaela Olău și Iulia Tănescu, cu implicarea profesorilor Alina Broizan, Șerban Bene și Cristian Varna, elevii au dat „mână cu mână” și au jucat împreună Hora Unirii, „hora frăției” tuturor românilor.
Îndemnați de vorbele patronului spiritual al liceului – Un popor care nu-și respectă înaintașii, este un popor fără viitor pentru că nu are trecut. –, elevii școlii noastre au demonstrat, încă o dată, că valorile patriotice și morale moștenire de la înaintași le sunt repere sfinte în zilele de astăzi.
La mulți ani, dragi români!
Prof. Iulia-Maria Tănescu
Ce ar trebui să reprezinte Mica Unire pentru noi? Mica Unire a fost un eveniment cu o însemnătate ridicată pentru poporul român, deoarece a reușit să reaprindă flacăra speranței unificatoare care începuse să se stingă în urma pierderii unității lui Mihai Viteazul și a altor evenimente.
Așadar, după revoluția de la 1848, poporul începe să își dorească o unire mai mult ca oricând altcândva și începe să-și exprime această dorință, asemeni unei flăcări ce are să se stingă, reușind să aducă problematica până la Tratatul de pace de la Paris din 1856.
În ianuarie 1859, în urma unei duble alegeri, visul românesc începe să pară a fi în sfârșit tangibil, Cuza fiind ales drept domn în ambele principate și reușind, până în 1866, să întărească unirea pe care o făcuse prin mai multe demersuri pe plan intern și extern.
Astfel, prin unirea ce are loc în 1859 și apariția noțiunii timpurii de „România” ca stat unit, poporul își reaprinde în inimă flacăra speranței care îl îmbărbătează, îl ambiționează și face posibilă Marea Unire de la 1918, convingându-se de faptul că speranța nu îi este în zadar.
În concluzie, nu pot da un răspuns concret la întrebarea Ce ar trebui să reprezinte Mica Unire pentru noi?, dar pot spune că fără ca aceasta să aibă loc, România pe care o avem azi, cu tot cu elementele sale caracteristice și poporul său, nu ar putea exista, fiindcă, fără ea, flacăra speranței românești ar fi fost demult stinsă.
Adonis Ciarnău,
clasa a X-a A
Anul acesta, în data de 24 ianuarie, se împlinesc 164 de ani de când cu toții formăm un întreg. Acest proces a fost înfăptuit atât pentru o dezvoltare mai bună a economiei, cât și pentru o unitate culturală. Unindu-ne cu ajutorul lui Alexandru Ioan Cuza, am devenit mai puternici, putând să ne ajutăm reciproc, luptând, dar și bucurându-ne împreună, lucru pe care îl putem desprinde și din spusele marelui poetului român Mihai Eminescu, în poezia Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie: „Spada ta de sânge dușman fumegând/ Și deasupra idrei fluture cu vântul/ Visul tău de glorii falnic triumfând”.
În fiecare an, Mica Unire este un motiv de sărbătoare, dar și de bucurie și recunoștință pentru strămoșii noștri.
Mirela-Maria Hera,
clasa a X-A
Pe data de 24 ianuarie 1859, Alexandru Ioan Cuza a devenit domnitor al Principatelor Unite, prin unirea celor două principate – Moldova și Țara Românească. Acesta a fost un pas important în procesul de unire națională a românilor și a condus la formarea statului modern România.
Alexandru Ioan Cuza a început o serie de reforme importante, cum ar fi modernizarea sistemului administrativ și educațional, dezvoltarea infrastructurii și îmbunătățirea condițiilor de viață pentru populație. Dat fiind faptul că Alexandru Ioan Cuza a făcut tot posibilul ca cetățenii să aibă un trai mai bun în viitor și a creat o singură entitate politică și administrativă pentru toți locuitorii României, contribuind la consolidarea unității naționale, îi mulțumesc acestuia pentru contribuția sa la unirea Moldovei cu Valahia, pentru crearea statului național român modern și pentru reformele sale sociale și economice care au îmbunătățit viața cetățenilor! De asemenea, îi mulțumesc pentru încurajarea educației și a dezvoltării culturale, precum și pentru luptele sale pentru drepturile și libertățile cetățenilor!
Datorită lui Alexandru Ioan Cuza ne putem bucura azi, împreună, de o Românie mare, modernă și frumoasă.
Andreea Nemeș,
clasa a X-a A
